Cine ?

Cine râde şi plânge mereu ?
Cine alină sufletul meu?
Cine este suav şi blând ?
Cine plânge în gând?

Cine tace şi zâmbeşte ?
Când în viaţă greşeşte ?
Cine este tandru şi grav ?
Cine mă aşteaptă în prag ?

Cine mă mângâie cu drag ?
Cine îmi oferă o viaţă ?
Cine mă învaţă ?
Cine mă face să intru în delir ?

Cine mă face să respir ?
Cine îmi dă arpi să zbor ?
Cine mă ridică la nori ?
Cine mă învăluie cu căldura?

Când sunt tristă şi imatură ?
Cine mă face fericită ?
Când sunt deznădjduită...
Cine râde şi plânge cu mine ?

Cine în braţe mă strânge ?
Cine mă ocroteşte ?
Când toată lumea mă loveşte,
Cine, cine, cine ! ?

Zbor de copil

de Loredana Florea

Mama îi dulce, mama ii soare,
Mama îi dulce alinare...
Când copilu dulce plânge...
Sau când tresare.

Ea se hrăneşte în continuare
Din a copilului savoare
Care dă vieţii ei culoare
Îl va pierde Ea oare?

Copilul râde, tânara se înveseleşte
Copilul fuge mama simte că trăieşte
Copilul creşte mama îmbătrâneşte
Copilul se maturizează, mama se întristează.

Timpul trece dar ea veghează fără încetare
Somnul fiinţei ajunsă azi mare,
Al cărei chip îşi doreşete să zboare
De sub aripa ocrotitoare, va reuşi Oare?

Trăiesc

Trăiesc în umbra falnicelor ziduri
Ce se înalţă spre zenit
Fără sens şi fără sfârşit
Care iau aerul arid

Trăiesc în umbră, în vis
Şi mătur prin sufletu-mi nins
De şiraguri de mărgaritare
Bucăţele lipsite de vlagă şi culoare.

Fericirea se desenează în aliernare
Iar viaţa devine o eternă visare
Ce printr-o izbitură ne trezeşte
Din clipa unică de : UITARE

Începem a căuta un sens, un reper
Dar totu-i nonsens...
Totu-i greoi şi cenuşiu, cerem ajutor ? !
Orizontului plumburiu

Îl primim, cu greu
Prin truda, răbdare, aşteptare...
Ce pare fără să devină mereu
Un moment aşteptat cu ardoare !

Şi totuşi trăiesc, zâmbesc
Dulce-amar în al vieţii chaos
Un nesperat calvar...
Un spatiu dulce-amar !

Prin ochii mei

Când ochii îi închid
Visez: la un izvor de veselie
La o jucărie ca-n copilărie
La o familie plină de iubire

Dar... într-o secundă totul se năruie
Mă răpeşte o stare de furie
În care mă adâncesc şi nu vorbesc
Iar la suprafaţă cu greu ies

Cum să pot uita răutatea din privirea ta ?!
Reproşul tău atârnă greu în sufletul meu
Iar nervozitatea ta, mă face să fiu alta
Nu pot să trăiesc aşa mereu!

În dorinţa ta de a-mi face bine
Ai trecut cu totul peste mine
Peste dorinţa,peste viaţa mea
Pentru a-ţi atinge scopul în sine...

Şi care era acela ?!
De a mă educa ?!
Ai reuşit ceva!
Dar, prea puţin pentru aspiraţia mea

Ai reuşit să faci din mine
Un om trist dar, de bine!
Iar acum sunt un suflet rătăcit,
Care privesc fără speranţă spre zenit....

Zâmbete şi fiori

Mă uit în ochii tăi
Şi mă oglindesc în ei
Mici, intenşi dar căprui
Fură inima oricui

Mă uit în privirea ta
Şi întrezăresc o stea în ea
Cu o strălucire plină de speranţă
Cu o voiciune dornică de viaţă

Când mă uit în ochii tăi
Fiinţa râde, sufletul tresare
Totul capătă culoare
Ca un vis…fără încetare

Mă uit în ochii tăi
Şi văd un zâmbet
Care mă ridică la nori
Care îmi dă mii de fiori

Învăț

Învăț în juru-mi să privesc
Învăț să înțeleg și să vorbesc
Învăț să zbor în valea pustiită
Pentru a găsi persoana potrivită
Învăț să cred că viața-i bună
Învăț să cred că pot trăi o clipă
Cât alți într-o lună
Învăț că orice lucru merită prețuit
Învăț că omul trebuie cinstit
Învăț că prieteni sunt simpli trecători
Puțini sunt cei care nu mor
Învăț că oricât mi-ar păsa
Viața-i dură și grea
Învăț că iubirea-i o eternitate,
Ce nu priește nici dincolo de moarte
Învăț ca ura și lașitatea
Nu trebuie să ne conducă viața
Învăț că și minciuna-i o necesitate
Ce ne bântuie pe fiecare în parte
Învăț că în viață nu ești doar un simplu trecător
Ci un om cu suflet cald și nemuritor....

Singură

Sunt singură și privesc
Încerc în jurul meu să vă întrezăresc
Dar... nu reușesc !
Oare nu știu sa dăruiesc ?!

Cu ce am greșit?
Știu...! nu am iubit
Sunt prea răutăcioasă
Dar și lumea plutește sub o imensă angoasă.


Aș vrea să mă pot schimba
Să fiu un înger deasupra unei stea
Dar totul se împotrivește
Nimeni și nimic nu mă clintește.

În zadar fac totul acum
Sunt singură la capăt de drum
M-am rătăcit și simt cum totul i-a sfârșit
În jurul meu lumea a amuțit, toți m-au părăsit!