Panseuri adolescentine

sâmbătă, 13 februarie 2010

Trăiesc

Trăiesc în umbra falnicelor ziduri
Ce se înalţă spre zenit
Fără sens şi fără sfârşit
Care iau aerul arid

Trăiesc în umbră, în vis
Şi mătur prin sufletu-mi nins
De şiraguri de mărgaritare
Bucăţele lipsite de vlagă şi culoare.

Fericirea se desenează în aliernare
Iar viaţa devine o eternă visare
Ce printr-o izbitură ne trezeşte
Din clipa unică de : UITARE

Începem a căuta un sens, un reper
Dar totu-i nonsens...
Totu-i greoi şi cenuşiu, cerem ajutor ? !
Orizontului plumburiu

Îl primim, cu greu
Prin truda, răbdare, aşteptare...
Ce pare fără să devină mereu
Un moment aşteptat cu ardoare !

Şi totuşi trăiesc, zâmbesc
Dulce-amar în al vieţii chaos
Un nesperat calvar...
Un spatiu dulce-amar !

2 comentarii:

  1. Bună. Mulţumesc pentru coment.
    Blogul tău e super. mă întreb cine şi de ce ar putea scrie aşa ceva. Ai talent. Tine-o tot aşa, şi să ne auzim cu bine:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos, frumos, tot mai frumos!

    RăspundețiȘtergere